O privire tacuta.

Ma uit la ea si tac. In spatele unei personalitati de neatins, e o fata palida, lipsita de putere, lipsita de culoare..lipsita de iubire ! Si cand ma gandesc ca acum in plina criza, ingerii demisioneaza de la Dumnezeu, ea si-ar face norma intreaga, fara o moneda in plus.. Caci momentele se platesc in amintiri, nu in monede.
Simt ca la prima bataie dura de vant se va prabusi. Vad asta in ochii ei. Ochii ei deja nu mai au rol de frumusete, ei mai mult sunt ca niste rotite… Imi pare atat de rau ! imi pare rau ca nu mai am sperante la o viata mai buna sa ii ofer.. Imi pare rau ca vorbele mele se ofilesc pana ajung la ea. Imi pare rau ca balonul cu sperante s-a indepartat mult prea mult. Imi pare rau ca pare a fi surda cand chitara e pe volumul maxim.. Imi pare rau ca traieste un vis ce nu gaseste butonul STOP si se invarte mereu ca intr-un vid.

Ingerii nu mai au lacrimi sa ii planga suferinta.. Nu mai pot respira din cauza aerului inchis.. Nu mai pot ajunge la soare cu un simplu gand. E dureros sa stii ca o privesc iarasi si cu o simpla atingere se poate spulbera sufletul ei de sticla..




Si totusi.. hai lasa sticla de vin.. mai trage un fum putin..vino mai aproape,sterge-ti lacrima,pune-ti capul pe perna si lasa visele sa deruleze.Caci e greu sa ajung pana la sufletul tau, pentru ca mereu exista cate o bariera sa ma impiedice sa fac asta. Lasa copilul sa iasa din tine, ia fericirea in mana, ineac-o in mare si plimba-te fara iluzii pe mal..
[e speciala..:)]